|
|
||
|
Vezi și:SCARĂ,
SPOT,
ASCENSIUNE,
DIVIZIUNE,
PREȘ,
ALUMINIU,
FIER,
INDICE,
INDUSTRIE,
MAȘINISM,
MASIV
... Mai multe din DEX...
PE SCĂRI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE SCĂRIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 321 pentru PE SCĂRI. Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele ... dumnezeiască, a vă înștiința cu această mică cărticea, carea o am împărțit în trei părți. În partea cea dintâi s-au pus foarte pe scurt oare carele din cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos ale sfintei beserici și ale sfintelor / taini, carele sunteți datori să le știți ... ... grăbiți ocara! I-am luat în pripă scara. Ea mă-njură: Ești nebun? Pune scara! Dacă-njuri, eu n-o mai pun! Mai la urmă, pe-un cuvânt: Să se lase sărutată De atâtea ori deodată Câți fuștei la scară sânt. Sărutată Lăudat fii, Tată sfânt! Unsprezece, spune ea; Eu zic: Bine, pe credință: Doar o fi având știință, Scara câți fuștei avea, Pe credință Asta e pierzarea mea! Și-o sărut mereu-mereu: Orice-ați spune, orice-ați face, Nu știu cum, dar mie-mi place Să sărut ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ... George Coșbuc - Pe pământul turcului ... voinic să te-ntâlnești? Scurt grăind: le face toate cum fac oamenii isteți. După ce-nserează bine, pune scara la podeț Și se urcă-ncet pe scară. Aoleo! De altă dată Nu s-ar fi suit nevasta în podeț nice legată, Dar acum suie de zboară. Mamă, mămulica mea! Iute-ncepe ca ... i Ucigă-l crucea-aici! Piei! Satană! fugi în codri! fugi în pietri! piară-ți glasul!... Atâte și mai pe-atâte vorbe goale-au răsărit Pe buzele Veronichăi. Diavolul, cel pitulit, Murmură și plin de teamă zice: Iartă, jupâneasă, Io-s drumar, mă culc aice, căci mi-e greu să viu ... ai ave! Dar de-aduc aci vro două, vei mânca? Străinu-n fine: De-i aduce, bine-i face, dacă nu, iar va fi bine! Pe loc Veronica pleacă și s-arunca, dragii mei, Pe fuștei, sărind degrabă câte patru-cinci fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu ... aseară. Străinul drumar bea, mâncă, însă e posomorât, Nu vorbește, deci nevasta l-a-ntrebat numaidecât: Ești bolnav doară, bădiță, ori ești supărat pe mine? Străinul suspină, geme: Supărat? De ce ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele ... late : - Acesta este întunericul cel vecinic și scîșnirea dințiiiilor ! Și nimic, nici o scîșnire de dinți. Cucernicul iar îi trase o cruce și puse mîna pe bărbat, și-l hîțîi, cîntînd prelung și tare : - Balaurul acesta pe care l-ai zidit a-l batjocorî pre dîînsuuul ! Aș ! pace ! Parcă era mort balaurul acesta. Dibuind pînă la capătul celîlalt al patului ... încredințîndu-se că dorm toți ca niște bușteni, se duse în tindă, orbăcăi pînă înnemeri scara și, așezînd-o la gura podului, zise prelung și pe nas : - Aceasta este scara pe care, pe care, văzutu-o-a Iacov în vis, și îngerii Domnului se suiau și se coboraaau... Se sui în pod și puse mîna pe ... slănini. - Suitu-te-ai la înălțime și robitu-ai robiiiimeee ! Dar hop, ce cu gîndul n-ar fi gîndit, cînd voi să se coboare pe scară, tremurîndu-i mîinele, de frică și de frig, îi scapă o slănină. Slănina răbufni în niște străchini și le sparse cu mare zgomot, să se ... aprinse o lumînare și, văzînd scara la gura podului și o slănină trîntită jos, ridică toată casa în sus, înhăță un retevei și se repezi pe ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... norocul spre-a te-afla pe tine, Noroc lumesc  zâmbiri aeriane! Las pe-alții să zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu ... cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți sunt stihuri scrise-n limbi de maur Iar căile-s cu marmură podite Și fără porți sunt sfintele dumbrave. Pe scări înalte flori de foc sădite. Pe scări culcate fete albe, suave, Părul cel negru-l piaptănă în soare, Ori visătoare stau de-amor bolnave. Ah, e cetatea cea strălucitoare Unde-mpăratul ... minuni uimiții ochi văzură. Cu umbre moi a gândurilor sale Un pictor a-nflorit plafondul, murii, Cu chipuri zvelte, basme-orientale. Pe perini lungi culcate-s hurii Și din cățui de-argint copăr miroase Cu fum albastru formele picturii. De roșă catifea cu fir pe margini trase Se-nalță într-un baldachin perdele, Umbrind un pat cu perini de mătase. ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... Unde-o auzea, Bine că-i părea. În palme-mi bătea Și pod se făcea; La cap - mânăstire, Chip de pomenire; Și iar mai bătea, Scară se-ntindea, O scară Ușoară, De fier Și oțel, Pân’ la naltul cer. Dar el ce-mi făcea? Pe pod că-mi trecea, Pe scară suia, Pe scară Ușoară, Pe scară de fier, În cuie d-oțel, Pân’ la naltul cer. Și, de-mi ajungea, Unde se ducea? Tot la moș Adam, Și la maica Iova ... Oare Cine-a cunoscut, Cine-a mai văzut, Cine-a auzit, Cine-a pomenit Să ia sor’ pe frate Și frate pe sor’? Dar eu te-oi lua Viteaz dacă-i fi Și te-i bizui Până-n zori de zi Mie să-mi croiești Și să ... a mai văzut, Nici n-a cunoscut, Că n-a auzit, Nici n-a pomenit Să ia sor’ pe frate Și frate pe sor’. Floare ș-o lalea Podul când trecea, Pe pod când mergea Către mânăstire Pentru pomenire Și la cununie Să-i fie soție, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui ... ... în balcon. Nemișcat, cu fața întoarsă spre lună, așa cum îl lăsasem, străjerul dormea, făcut parcă una cu scara de piatră. Aceeași lumină rece scînteia pe oțelurile pustii așezate lîngă el și aceeași față chinuită își urma gîndurile rele prin somn. Pe masca aceea bătută de lună, peste care șuvițele de păr negru șerpuiau, părea că o voință lăuntrică luptă contra cuiva, că un imbold obscur încearcă ... lui, și peste moarte, poate, am alergat în curte. Deasupra ogeagului alb, pasărea, ca și cum n-ar fi auzit nici un zgomot, se zugrăvea pe cer și își urma cîntecul, vrînd parcă să mă cheme prin horn, neștiind că moartea pe care o anunța era moartea ei însăși și că lugubrele prevestiri ce umpleau aerul în dauna ei aveau să se împlinească. Rece am simțit o ... obrazul meu, vie s-a aprins scînteia oțelului pe capătul țevilor, fulgerător a prins ochiul meu neadormit silueta lugubrei păsări zugrăvite pe cer și apoi curtea s-a umplut de zgomot și de fum. De-a rostogolul, în tăcerea întreruptă ce stăpînea singurătățile ... ... Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... Gonea el, mereu gonea, Gonea, nu mai ostenea, Nebăut și nemâncat, De dor mare frământat. Când a fost a treia zi, Pe tătari el îi zări, Atunci Nedea că grăi: ,,Hei! stăpâne Radule, Ascultă-mi povețele, C-acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie, Taie tu marginile, Eu să tai mijloacele; Care-a scăpa de la mine Să nu scape de la tine!" În ... se izbeau, Vârtej de moarte făceau, Și tăiau, nene, tăiau, Pe tătari îi risipeau, Și pe cei robiți scoteau Și pe-acasă-i trimiteau. Dar pe maică-sa bătrână N-o găsea-n ceata păgână. Radu-n scări se ridica, Ca vulturul se uita Peste câmpii Lăpușnii, Peste câmpi merei pustii ... ți dreptate, Radu că ți-a fost bun frate, Că eu, doamne, din păcate, M-am iubit cu taica tău De-am făcut pe Radul meu!" Domnul Mircea greu ofta, Pe bătrână o scula, Mâna dreaptă-i săruta Și pe loc dreptate-i da. El boierii aduna Și de moarte-i judeca. Gâdele îi apuca, Sus, la scară ... Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii ... privind în carte, și acum o mînă pală și tremurătoare a luminat parcă în aer și mi s-a așezat binișor pe creștet. Gura bătrînă a prins apoi încet, încet să citească, și parcă văd încă fila cu slove vechi pe care sta scrisă evanghelia fiului risipitor. Și cum a stat din citit bătrîna, deodată, sub golul unui glob de sticlă, un ceas a ... a defilat încet și a dispărut din nou cu ultima notă cristalină, sub umbra altei porți ce i s-a închis pe urmă ca trasă de o mînă nevăzută. Un zîmbet duios ca o geană de zi a trecut pe fața bătrînei. Un clinchet sec de mătănii de chihlimbar a sunat, și trupul și-a pierdut conturul și a dispărut ... mobile fantome, cu jilțuri și canapele mari acoperite cu giulgiuri albe, un salon părăsit de musafiri unde pare că vîntul s-a strecurat pe undeva, pe un geam spart și, aducînd zăpada de afară, a cernut-o mărunt peste tot. Și într-o ramă, iată o canava iubită, răbdător Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur ... cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala ... gelatină în argint se oglindesc, Lângă păsări de tot felul, și întregi, și despicate, Împreună cu vânaturi nencetat se grămădesc. Tot ce e mai bun pe lume, strâns cu bani și iscusință, Îmbrâncește înainte lăcomiile trupești, Și pe când se schimbă vorbe și se bea cu prisosință, Pe metalice tripede ard parfumuri arăpești. Sirieni cu forme clasici, copilandri prin etate, Dar pișcați în ciuda vârstei de-al plăcerilor tăun, Înmuiați în tinerețe ca ... decât turma celor prinși." ,,Lui Ramses și Tarekenas slavă-n veci nemărginită" Este strigătul ce sala o străbate până-n fund, Iar ecoul ce deșteaptă pe o Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE SCĂRIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru PE SCĂRI. ... măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară ... SPOT , spoturi , s . n . 1. ( Fiz . ) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe ... ASCENSIÚNE , ascensiuni , s . f . 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil . 2. Suire , urcare ( pe un munte ) ; înălțare în atmosferă ( cu balonul etc . ) 3. Fig . Dezvoltare , creștere , evoluție a cuiva ( pe scară ... DIVIZIÚNE , diviziuni , s . f . 1. Împărțire , fragmentare , separare ; ( concr . ) fragment sau unitate care se obține printr - o împărțire . 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe ... PREȘ , preșuri , s . n . Covor lung și îngust care se așterne pe jos în încăperile sau pe ... ALUMÍNIU s . n . Metal ușor , ductil și maleabil , de culoare argintie , folosit pe scară ... s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte elemente , se folosește pe scară largă în industrie ; ( impr . ) oțel ( moale ) . 2. Numele mai multor unelte , instrumente etc . sau părți ale lor făcute din oțel ori din fontă ; a ... ... sistem de clasificare după conținut a publicațiilor . Indice de clasificare zecimală . 4. S . m . Ac mobil al unui aparat sau instrument care arată pe o scară ... INDÚSTRIE , industrii , s . f . 1. Ramură a producției materiale și a economiei naționale , în cadrul căreia au loc , pe scară largă , activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora , precum și a altora , în mijloace de ... ... MAȘINÍSM s . n . 1. Utilizare pe scară largă a mașinilor ( 1 ) în procesele de producție . 2. Denumire pentru cel de - al treilea stadiu istoric de dezvoltare a industriei ... ... compactă . 2. ( Despre ființe , construcții etc . ) Mare , solid , voluminos , greu ; p . ext . impunător , impresionant ( prin dimensiuni ) . 3. Care este sau se produce în cantități mari , pe scară întinsă ; amplu . II. S . n . 1. Unitate de relief formată dintr - un grup de munți sau de dealuri ( reunite în jurul unui vârf ) ; p . ext ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||